Nivelul emoţional al personalităţii

Activitatea: Nivelul emoţional al personalităţii

 

Obiectiv: Un nivel mai bun de adaptare al elevului

Definesc emoţiile ca fiind trăiri subiective ce rezultă din acordul sau discrepanţa dintre trebuinţele sau expectanţele unei persoane şi realitate. Elevul află că aceste stări interne cuprind reacţii fiziologice, gânduri specifice şi expresii comportamentale. Elevul este îndemnat să le asocieze cu modificări la nivelul proceselor fiziologice ce au loc în corpul nostru:

-         Înroşire

-         Transpiraţie

-         Modificări ale tensiunei, pulsului, respiraţiei

Elevul este rugat să asocieze reacţii comportamentale propriilşor emoţii trăite. Profesorul face un sumar:

-         Expresii faciale (râs, plâns, zâmbet)

-         Privirea

-         Postura

-         Gestica

-         Tonul vocii

-         Mersul

Precizez că nivelul fiziologic determină intensitatea trăirii

Nivelul cognitiv determină tipul şi calitatea emoţiei:

-         Afectivitate pozitivă

-         Afectivitate negativă

După criteriul stabilităţii emoţia poate fi:

-         Emoţia ca stare (în funcţie de evenimentele trăite sau anticipate ne simţim veseli, trişti sau furioşi)

-         Emoţia ca trăsătură (tendinţa generală de a ne simţi într-un anumit mod sau uşurinţa cu care stimulii/situaţiile/evenimentele ne activează emoţia. Se dă un exemplu:

Mă simt anxios

-         În faţa unui examen

-         Când trebui să călătoresc

-         Când întâlnesc persoane noi

-         Când merg la medic

Elevul este îndemnat să perceapă continuitatea emoţiilor, lanţul lor cauzal adică evenimentele anticipate pozitive sau negative pot avea loc sau nu. Ce emoţii simţim în fiecare caz în parte. Alcătuim un tabel pe tablă pe care îl completîm pe măsură ce elevul dă răspuns la întrebările de mai sus:

Tipul evenimentelor anticipate	Se întâmplă	Nu se întâmplă
Evenimente anticipate pozitive	Bucurie	Tristeţe
Evenimente anticipate negative	Frustrare, resemnare, iritabilitate	Eliberare

 

Se dau mai multe exemple concrete în aceste situaţii.

Afectivitatea negativă. Li se atrage atenţia elevilor că efectul repetitiv al trăirilor emoţionale negative se manifestă prin:

-         Anxietate: Teamă, anticipare sau percepere de pericole cu manifestări somatice

-         Depresie, evaluare depreciativă de sine, lume, viitor

-         Iritabilitate, tendinţa de a evalua lumea ca ostilă şi de a reacţiona prin reacţii de frustrare, mânie, agresivitate

-         Lipsă de speranţă sau percepţia negativă a viitorului

-         Sentiment de neajutorare sau lipsa perceperii controlului personal

Elevul este îndemnat să recunoască afectivitatea pozitivă ca un factor ce ameliorează stările negative descrise mai sus. Li se spune că aceasta se referă la stările şi trăsăturile emoţionale care induc:

-          percepţii pozitive de sine (autoeficienţă)

-         Percepţii pozitive ale lumii (sentimentul de coerenţă, controlabilitate)

-         Percepţii pozitive ale viitorului (optimism)

În final se introduce termenul de inteligenţă emoţioţională, concept ce se referă la abilitatea persoanei de a identifica, exprima şi controla emoţiile.