vineri, 10 decembrie 2010

duminică, 14 noiembrie 2010

Cum ar trebui sa priviti viata


"Acel care isi pierde orice interes in semenii sai si ii loveste cat mai mult posibil se va izbi in viata de cele mai mari obstacole. In acesti oameni prinde radacini sentimentul esecului si multi vor deveni niste ratati"
Alfred Adler

o poezie

sunt barbatul din neamul de-azur
Daruit cu legende nezise
Strangeti cercul de jur imprejur
Sa descant cu sperante si vise!

Eu sunt plansetul stepei pustii,
Tintuit intre dor si durere.
Dupa-atatea cumplite urgii,
Ma dezleg de uitari si tacere.

Eu sunt umbra stejarului vechi,
Fermecat in padurea-adormita
Sub coroana-mi vin tineri perechi,
Sa se-mbete de dulcea ispita.

Eu sunt zborul din sufletul tau
Ciocirlia tintind catre Soare,
Eu sunt puntea ce trece de rau
Si zefirul ce mangaie -o floare.

eu sunt suflet in suflet de om,
Rasarit pe sub Cer ca o raza.
Stiu c-am fost randunica si pom,
Poate-am fost si o stea ce vegheaza.

Sunt scanteia din riul vrajit
Murmurand printre unde sfioasa
Izvorasc dintr-un vis netrait
Si-oi ajunge vreodata acasa.

Vino, iubito cu ochi de Soare,
Sa bem din Viata nemuritoare,
Sa ne patrundem de nemurire!
Vino, iubito! Vino, iubire!

Pavel Corut

sâmbătă, 2 octombrie 2010

De la nunta


Asta a fost,
Ce va urma?

vineri, 10 septembrie 2010

Declaratie de dragoste


Sa iubesti nu e nimic,
Sa fii iubit e ceva,
Sa iubesti si sa fii iubit e totul.
...
Eu te iubesc Cristina

marți, 17 august 2010

Visul Si visatorii


Deunazi isi zise un june-nvatat:
"E musai ca Domnul e tare mirat
De faptul ca pomul exista-n ograda
Si cand nu e nimeni sa-l vada."
Dar iata ca Domnu-i raspunde in scris:
"Stimabile domn,
Mirarea matale nu-i tocmai cu rost,
Caci eu in ograda tot timpul am fost,
Asa incat pomul, teafar sau rupt,
Fiinteaza cu bine si neantrerupt,
Caci cel ce-l observa sunt Eu,
Cu stima, al tau,
Dumnezeu."

Ronald Knox

duminică, 21 martie 2010

Visul


Intr-o zi un discipol a avut un vis ... Visa ca se plimba pe nisipul de la marginea marii impreuna cu Maestrul sau. Pe cer ii apareau scene din viata sa. Pentru fiecare scena observa doua perechi de pasi pe nisip: una fiind a sa, una fiind a Maestrului.
Cand ultima scena a vietii lui se stinse in fata sa, el se uita inapoi la urmele de pe nisip si observa ca de cele mai multe ori de-a lungul vietii sale era prezenta si o singura pereche de pasi, deasemenea observa ca aceasta se intampla in momentele cele mai grele din viata sa.
Aceasta il intrista si il intreba pe Maestru: Invatatorule, mi-ai spus ca odata ce am decis sa te urmez, vei merge cu mine tot drumul. Dar am observat ca in cele mai grele momente ale vietii mele se se afla o singura pereche de pasi pe nisip. Nu inteleg de ce cand am avut cel mai multa nevoie de tine m-ai parasit?.
El raspunse: "Copilul meu scump, te iubesc si nu te voi parasi niciodata. Pe parcursul perioadelor tale de cumpana si suferinta cand vezi o singura urma de pasi, este atunci cand te-am purtat in spate."

vineri, 5 februarie 2010

Dovada invulnerabilitatii tale: "DE FIECARE DATA CAND NU RESIMTI SUFERINTA LA UN RAU CARE TI SE FACE, TOT ATAT RAU MOARE IN LUME" Buddha

luni, 1 februarie 2010

luni, 18 ianuarie 2010