joi, 23 aprilie 2009



Uneori nu ne traim viata asa cum ar trebui, suntem mai mereu angrenati in acesta lupta continua cu viata, dar de ce ne luptam cu viata, sa avem bani, succese personale si in cariera, mai putin personale, pentru ca apare dusmanul numit "invidie" si in loc sa vedem iarba din curtea noastra, vedem iarba mult mai frumoasa din curtea vecinului, insa odata ce te apropii vezi cu stupoare ca nu e chiar asa, o iluzie creata de distanta, e ca si cum ai alerga la un cros avand privirea in alta parte numai inainte nu si te trezesti la finalul concursului ca te afli pe o pozitie slaba, uneori este necesar sa privim si in curtea noastra, vom avea multe surprize placute.

marți, 21 aprilie 2009

oda prieteniei

motto: "pai viata mea mea e un sprit de vara/pe timp de iarna fara sifon/ce l-as mai bea ultima oara, intr-o seara/ sa nu mai mor"
Uneori ne coplesesc grijile si ar putea parea ca toata lumea cu toate preocuparile ei, cu toate bunele si relele, bucuriiile si tristetile se reduc la aceasta stare care ne ingreuneaza si ne posomoraste.
e momentul cand devenim egocentrici, cand gandim o lume intreaga in noi si uitam complet ca o lume intreaga e in jurul nostru.
ce pacat....ca ne cufundam in acesta stare nedefinita, incomoda si perdanta
daca in acel moment apare un prieten de nadejde, apare miraculos speranta.daca apar mai multi prieteni dragi in jurul nostru parca ne invioram,toata ceata se ridica si simtim ceva extraordinar..miraculos..chiar asa, prietenia e un miracol. daca e adevarata, actiunea ei e simpla, dar eficienta: grijile nu dispar, o stim prea bine, insa le facem fata usor pentru ca se instaleaza acea stare nedefinita, plina de caldura, de sperante, de sentimentul ca ceea ce ieri parea imposibil azi e posibil prin simpla rasucire a unei baghete magice!! sigur, planurile inca lipsesc, dar cu timpul se incropesc si totul devine real.ce bucurie!!!!

miercuri, 15 aprilie 2009

Unde pot gasi cartile?

1. PSIHOLOGIA LA RASPANTIA MILENIILOR, Mielu Zlate coord. ed. Polirom
2. CURS DE PSIHOLOGIE , I. Cerghit, L. Vlasceanu, TUB Bucuresti, 1998
3. DECIZIE SI INOVATIE IN INVATAMANT, L Vlasceanu
4. STRUCTURI STRATEGII SI PERFORMANTE IN INVATAMANT, I. Jinga, L. Vlasceanu, coord. Bucuresti ed. V. Alecsandri
5.INVENTICA IN SCOALA Caluschi M., Gugiuman A., Luca R. ed. BIT, Iasi 1994
6. COMPETENTA DIDACTICA - PERSPECTIVA PSIHOLOGICA Stroe Marcus coord. ed. All, Bucuresti, 1999

multumesc

luni, 13 aprilie 2009

Ne aflam pe acest pamant, socializam in aceasta lume asa de putin comfortabila, luptam pentru o viata mai buna chiar si prin mijloace mai putin morale, luptam cum putem zi de zi, ne gandim la ce frumos a fost trecutul si ce ne va astepta in viitor fara a ne gandi la ziua de azi, la clipa prezenta, suntem ca niste roboti cu chip de om, ca niste masini. Am cautat in decursul anilor sa gasesc acel echilibru care ma poate duce la un nivel superior, am cautat persoane cu care sa pot conversa, schimba impresii, pareri despre aceasta. In fiecare zi incerc sa fac un pas mic catre acel nivel nu stiu daca reusesc sau nu principalul e ca ma straduiesc. Incerc si sper sa reusesc sa am o viata lipsita de griji, sa am o familie fericita care sa nu duca grija zilei de maine, dar cum pot sa fac, sa facem asta atata timp cat traim in aceasta lume prea putin comfortabila, lume care nu ne ofera nimic sau daca este posibil ne ia, avem exemplul zilelor noastre. Am un viciu. Joc la loto in fiecare saptamana, si vad acolo stand la rand oameni necajiti se citeste pe fata lor, pensionari, oameni care cu o zi in urma demonstrau in fata Prefecturii ca le erau amenintate posturile, posibile disponibilizari, oameni cu familii de intretinut. Speranta moare ultima - o vorba din popor. Intrebarea mea si cred ca a multora dintre noi: oare merita sa traim asa de pe o zi pe alta, eu zic ca nu merita, incerc sa vad lucrurile si altfel. Citeam cu ceva zile in urma ca pamantul si tot ceea ce este pe pamant e influentat de miscarea planetelor, sa cred sa nu cred nu stiu, ma gandesc ca daca afara e vreme urata inorat oamenii se simt deprimati, la eclipsa eram la ai mei bunici nu spun ca pasarile pisica cainele toate "orataniile" din curte au mers la culcare. Gasesc argumente logige sa cred aceasta varianta. Dar cum ne putem noi oare substitui acestor influente planetare. Eu unul incerc sa le iau ca atare. Asta e natura trebuie sa-si urmeze cursul.

duminică, 12 aprilie 2009

vineri, 10 aprilie 2009

joi, 9 aprilie 2009

miercuri, 8 aprilie 2009

luni, 6 aprilie 2009

Despre succes 1

Am citit undeva ca pentru a reusi in viata, scaunul pe care ne asezam trebuie sa aiba patru picioare: munca, talentul, norocul si bunul-simt.
ce rol joaca familia in aceasta ecuatie? dar tipul de familie? de exemplu: o familie poate fi fericita sau nefericita. zice un mare scriitor, Lev Tolstoi, "toate familiile fericite sunt la fel, dar fiecare familie nefericita e nefericita in felul ei."
acum , revenind la prima fraza, bunul-simt se refera la a munci cu perseverenta chiar si atunci cand da bafta peste tine si ai putea sa treci usor de la banala modestie la atractiva aroganta!
Norocul e ca o loterie, deci nu avem control defel asupra lui...
iata ca succesul e foarte tentant!
dar depinde de atatia factori, incat...
doar daca nu ai o personalitate puternica ca a lui Jackie Kennedy

duminică, 5 aprilie 2009

Despre succes

A avea succes in viata si activitatea profesonala nu este intodeauna simplu. Va trebui sa iubesti ceea ce faci. Daca scopul nostru va fi sa facem bani, ne vom amagi singuri, mai mult ca sigur ne vom pierde energia in timp ce vom incerca sa ne imbogatim.
Pasiunea, placerea este combustibilul si o sursa incredibila de inspiratie in tot ceea ce vom face si vom intalni in viata. Prin urmare primul pas in a fi o persoana de succes este sa gasesti ceva care-ti place la nebunie sa faci.

vineri, 3 aprilie 2009

Despre dragoste si puterea de a merge mai departe


Eram intr-o zi, toamna, in plimbare prin parcul "Copou", eu si cu gandurile mele, plimbandu-ma pe aleile pe care se asternu-se un covor gros de frunze ruginii gandindu-ma la cat e de nedreapta dregostea cateodata, am rupt o crenguta dintr-un copac, am invartit-o in mana odata cu gandurile mele, intr-un final spre seara, dupa ce mi-am pus cat de cat ordine in ganduri, am pus crenguta in buzunar si am pornit-o spre casa. Peste cateva zile a m plecat intr-o excursie la munte, mi-am impachetat hainele in geamantan si am pornit bucuros la drum, a fost frumos am vizitat cam tot ce era de vizitat prin imprejurimile statiunii respective. Intr-o zi cand am intrat intr-o mina de sare la intrare trebuia sa platim biletul, cautandu-ma prin buzunare dupa ceva bani am dat peste crenguta cu pricina. Odata intrat am zis sa facem niste fotografii, cand am gasit un loc pentru fotografii, in veselia creata am lasat crenguta exact langa locul pe care ma asezasem. Toate bune pana aici, am si uitat de crenguta, am crezut-o pierduta.
La un an distanta am revenit cu prietenii la acea mina de sare si acel loc de unde sa facem poze, nu mare mi-a fost surprinderea sa gasesc in acel loc ceva ce-mi semana cunoscut, o adevarata bijuterie, plina de cristale de sare.
Am luat-o acasa sa o arat si alor mei, in bataia soarelui era o frumusete de bijuterie. Ajuns acasa am pus-o pe unitatea de la calculator sa o vada toata lumea care vine la mine;). Dar spre dezamagirea mea, a inceput sa se desprinda cristalele de sare pana a au mai ramas doar cateva prinse de crenguta mea. Cu toate acestea am ales sa o pastrez.
Ei bine, am incercat sa fac o paralela intre povestea crengutei mele si ceea ce numim noi dragoste. O fata sau un baiat il vede pe -Fat Frumos respectiv Ileana Cosanzeana- ne indragostim, impinsi de dorinta de a ne uni destinele ne casatorim, insa inevitabil apar discuti contradictorii, mici certuri pana cand unul din noi va spune nu esti cel/cea de care m-am indragostit, dar daca totusi trecem peste greutati si ramanem impreuna inseamna ca ne-au convins acele calitati care au fost adanc inradacinate in fiinta noastra. Exact ca in povestea crengutei.

joi, 2 aprilie 2009