vineri, 26 decembrie 2008

Stresul

O femeie tanara si extrem de activa s-a prezentat la doctor, dand semne de mare stres. Medicul i-a prescris cateva calmante si a rugat-o sa se prezinte din nou la el peste doua saptamani.
Cand femeia a revenit, el a intrebat-o daca a simtit vreo diferenta.
- Sincera sa fiu, in ceea ce ma priveste nu am simtit nici o diferenta. In schimb, am remarcat ca ceilalti din jur se simt mult mai relaxati.

De multe ori, noi nu ii vedem pe oameni asa cum sunt ei, ci asa cum suntem noi

povestire de Anthonyo de Mello

sâmbătă, 20 decembrie 2008

Eu, tu , el


Băieţelul A Bao era un elev care nu vrea să gandească deloc.
Intr-o zi , profesorul i-a învăţat pe copii cele trei hieroglife „eu”, „tu”, „el” şi le-a explicat că pronumele eu, tu, el au această semnificaţie în propoziţie:
- Eu sunt profesorul tău.
- Tu eşti elevul meu.
- El este colegul tău.
După ce a terminat orele, A Bao s-a întors acasă.
Tatăl l-a întrebat:
- Fiul meu, despre ce ai învăţat azi?
- Am învăţat eu-tu-el. Eu sunt profesorul tău, tu eşti elevul meu, el e colegul tău.
Tatăl s-a supărat.
- Ce vorbeşti? Eu sunt tatăl tău, tu eşti fiul meu, el este frăţiorul tău mai mic.
A doua zi, cand A Bao s-a dus la şcoală , profesorul i-a spus să repete lecţia învăţată.
A Bao i-a spus:
- Domnule profesor, ieri ne-aţi învăţat greşit, trebuie să fie astfel. Eu sunt tatăl tău, tu eşti fiul meu, el este frăţiorul tău mai mic. Aşa e bine!

Dă-mi-o pe cea arsă

Odata, un orb şi un văzător mîncau impreuna turtite cu susan.
Dupa ce mancase fiecare cate una, orbul, intinzand mana spre cea de-a doua,a spus:
- Mie da-mi-o pe cea arsa.
Celui vazator i s-a părut foarte ciudată rugămintea şi a întrebat:
- De ce ai cerut turtiţa arsă?
Orbul a spus:
- Tu mi-o dădeai oricum tot pe cea arsă, aşa că nu e mai frumos să o cer eu?

Regele si dervisul


Un rege s-a intalnit odata cu un dervis. Conform obiceiului din Orient, el i-a spus:
- Cere-mi o favoare.
- Nu mi se pare potrivit sa cer o favoare de la unul din sclavii mei, i-a raspuns dervisul.
- Cum indraznesti sa ii vorbesti astfel regelui tau? l-a admolestat una din garzile suveranului. Explicate sau unde-ti sta capul iti vor sta si picioarele.
- Ei bine, i-a raspuns dervisul, eu am un sclav care este stapanul regelui tau.
- Cine este acesta? l-a intrebat garda de corp.
- Teama.

Cand corpul moare, viata dispare. De unde si concluzia gresita a oamenilor ca mentinerea in viata a corpului echivaleaza cu viata insasi.
Patrunde acolo unde glontul asasinului nu poate lua viata si unde prelungirea vietii nu poate mari durata existentei.

joi, 18 decembrie 2008

Disperare


Astazi m-am gandit sa virez spre ce putem numi esecurile inevitabile ale vietii. Ma tot intreb de ceva timp oare ce schimbare trebuie sa fac, ce trebuie sa accept si ce nu pentru a mi se indeplini o dorinta, dorinta pentru care muncesc si oboseala-si spune cuvantul ca apoi in ajun de examen, caci despre un examen e vorba, sa aflu ca postul, caci si despre un post e vorba, e amanetat de cine trebuie.
Oare chiar nu exista dreptate in lumea asta, chiar asa am ajuns bataia de joc a celor de sus. Dar pana la urma ce rost au atatea lamentari si vaicareli, trebuie sa luptam pana n-om mai putea, poate prindem si noi ceva. Si... ne mai intrebam de ce suntem pe ultimul loc, de ce nu avem ce manca, de ce sunt din ce in ce mai multi cersetori pe strada, intr-un cuvant de ce saracim.
De asta oemeni buni, pentru ca posturile si nu numai se iau de niste smecheri care au cunostinte si relatii, care nu fac altceva decat sa treaca pe la caserie si sa-si ridice salariul, sa doarma bine, sa manance bine ca la urma urmei pentru asta s-au nascut.


Radu

luni, 15 decembrie 2008

intrebari filozofice


Am citit de curand preocuparile principale de cariera ale unui filozof cu vechime in campul muncii. Si spunea el ca intrebarile la care incearca sa raspunda la seminariile si conferintele la care participa sunt urmatoarele:
- cum pot gasi un inteles, un scop, o vocatie vietii mele?
- ce pot sa stiu?
- ce trebuie sa fac?
- este viata dincolo de moarte?
- pe cine iubesc? Cine ma iubeste?
- ce anume imi limiteaza libertatea?
- Cum ma pot elibera de prejudecati sociale, politice ce-mi sunt impuse de familie si cultura?
- Carui ideal, carei credinte ma pot incredinta fara sa-mi distrug eul?
- Ce presupune experienta sacrului?
- Cum pot trai o viata spirituala intr-o lume dominata de o viziune a unei relitati tehnologice, economice
- Cum putem crea o lume mai dreapta si mai pacifista?
Eu cand am citit aceste intrebari mi s-au parut foarte dificile unele, unele mai simple, iar altele dependente de factori exteriori.

sâmbătă, 13 decembrie 2008

recunostinta


"...cu cat devii un mai bun cunoscator al recunostintei, cu atat ajungi mai rar victima resentimentelor, depresiei si disperarii. Recunostinta va actiona ca un elixir ce va dizolva treptat carapacea dura a eului tau, nevoia ta de posesiune si control si te va transforma intr-o fiinta generoasa. Simtul recunostintei genereaza o adevarata alchimie spirituala, ne face marinimosi- cu suflet mare."
Sam Keen

marți, 9 decembrie 2008

Turnand ceaiul


Intr-o zi, Afanti facu cinste si pregati o masa bogata. Un oaspete, pe langa faptul ca manca cu pofta, mai si baga pe furis prajiturile, fructele si bomboanele in buzunare pana ce le umplu.Observandu-l, Afanti lua un ceainic si se apropie incet de acel oaspete. Turna pe neasteptate ceaiul in buzunarele calicului.Oaspetele fu tare surprins si striga revoltat:
- De ce imi torni ceaiul in buzunare?!
Afanti spuse:
- Am vazut ca ele au mancat destule bomboane, fructe si prajituri si mi-era teama ca le e sete. De aceea ti-am turnat ceaiul in ele.

Snoave cu Afanti repovestite de Li Yu-Giu

duminică, 7 decembrie 2008

Din intelepciunea indienilor: Cei doi lupi


Un batran indian cherokee isi invata nepotii. El le-a spus:
- In sinea mea se de o lupta teribila. Se bat intre ei doi lupi: unul reprezinta frica, mania, invidia, supararea, regretul, lacomia, aroganta, autocompatimirea, vinovatia, resentimentul, inferioritatea, minciunile, falsa mandrie, superioritatea si orgoliul. Celalalt reprezinta bucuria, pacea, iubirea, participarea, seninatatea, umilinta, amabilitatea, bunavointa, prietenia, empatia, generozitatea, adevarul, compasiunea si credinta. Si in sinea voastra se duce aceiasi lupta, la fel ca inauntru tuturor oamenilor.
Copii s-au gandit un moment, apoi unul dintre ei l-a intrebat pe bunic:
- Care lup o sa castige?
Batranul cherokee i-a raspuns simplu...
- Cel pe care il hranesti.

sâmbătă, 6 decembrie 2008

despre - Mos Nicolae sau Sannicoara


Distanta de numai sase zile care separa Santandreiul de Sannicoara a favorizat o vie circulati a motivelor si practicilor rituale, astfel ca cercetatorul intampina serioase dificultati cand incearca stabilirea semnificatiilor calendaristice. Santandreiul este plasat intr-un timp sumbru, invaluit de spiritele malefice care devin extrem de violente in "Noaptea Strigoilor". Puterea fortelor potrivnice incepe sa scada dupa miezul noptii, la cantatul cocosilor. Lumea ce parea ca merge spre prabusire este salvata insa in fiecare an de Sannicoara, personaj mitologic imaginat ca un mos cu barba alba, calare pe cal, a carui atributie principala era vegherea portii cerului dinspre apus, pe unde incearca soarele sa se strecoare in tinuturile de miazanoapte. Acelasi rol il avea, sustine legenda, Santoaderul care pazea poarta dinspre rasarit a cerului.

Mos Nicolae

Mos Nicolae este o personificare la varsta senectutii, a timpului imbatranit care a preluat din Calendarul crestin numele si data de celebrare ale Sf. Nicolae (6 decembrie), personaj real (episcop din Myra, mort probabil in anul 342), aparator al dreptei credinte in Iisus. In traditiile romanesti Mos Nicolae are atributii straine de statutul sau ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zapada care cade la inceputul iernii, pazeste Soarele care incearca sa se strecoare pe langa el spre taramurile de miazanoapte pentru a lasa lumea fara lumina si caldura, este iscoada lui Dumnezeu pe langa Drac, ajuta vaduvele, orfanii si fetele sarace la maritat, este stapanul apelor si salveaza de la inec corabierii, apara soldatii pe timp de razboi, motiv pentru care este invocat in timpul luptelor. In noptile marilor sarbatori, cand se deschide cerul pentru o clipa, oamenii pot sa-l vada stand la Masa Imparateasca in dreapta lui Dumnezeu. Mos Nicolae imparte astazi, asemanator lui Mos Craciun, daruri celor mici. Mai veche este insa traditia pedepsirii copiilor neascultatori cu nuielusa lasata in incaltarile lor in noaptea de 5/6 decembrie. Ca sfant, Mos Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decat cu recompensele. Conform traditiei crestine, el pedepsea pe cei care se abateau de la dreapta credinta lovindu-i cu nuiaua peste maini. Ziua de 6 decembrie incheie ciclul de sarbatori si practici magice, dedicate in special lupilor si spiritelor mortilor-strigoi, inceput la mijlocul lunii Noiembrie (Filipii de Toamna, Filipul cel Schiop, Ovidenia, Lasatul Secului de Craciun, Noaptea Strigoilor si Santandrei) si incheiat la inceputul lunii decembrie (Zilele Bubatului, Varvara, Mos Andrei), specific unui stravechi inceput de an autohton, probabil Anul Nou dacic.

Sannicoara reproduce un vechi nume propriu, gr. Nikolaos, folosit in Grecia antica cu multe secole inaintea erei noastre. "Nikolaos se incadreaza intr-o bogata familie de compuse al caror prim element este nik- (verbul nikao - "a invinge", substantivul nike- "victorie"), semnificatia acestuia explicand in buna masura favoarea de care se bucura numele si, implicit, frecventa lui in onomastica greaca" (Ionescu c., 1975, p. 219). Traditiile populare romanesti par a nu fi straine de semnificatiile stravechi ale numelui grecesc. Sarbatoarea de pe sase decembrie prefigura victoria binelui asupra raului, a luminii asupra intunericului: "la Sf. Nicolae se intoarce noaptea la ziua cu cat se suceste puiu-n gaoace" (Radulescu-Codin, Mihalache, 1909, p. 91), spune o zicala musceleana. Aceleasi simboluri optimiste apare si din legenda ardeleana despre Sannicoara si Santoader, pazitori ai Soarelui, ca si din traditia bucovineana care sustine ca Sannicoara poate fi vazut in noaptea de Anul Nou "in lumina mare, atunci cand cerurile se deschid de trei ori" (Pamfile, 1914, p. 157). Legendele si traditiile dedicate lui Sannicoara, in esenta precrestine, vorbesc de puterea sa neobisnuita invocata de soldatii care porneau la lupta, de ajutorul dat, ca stapan al apelor, corabierilor; de sprijinul acordat fetelor sarace la maritat, de grija purtata sufletelor etc. Daca la informatiile etnografice si folclorice de mai sus adaugam contextul favorabil in care este prezentat Sannicoara in colinde, ca si pozitia sa privilegiata in Panteonul romanesc, putem afirma ca acesta a fost un personaj mitologic al carui cult se asemana cu cel al Santoaderului, Sangiorzului, Santiliei si Samedrului. Sunt indicii ca unele atributii ale lui Sannicoara au fost preluate, treptat, de sarbatorile vecine: Santandrei si de sarbatorile de iarna.

Ion Ghinoiu

vineri, 5 decembrie 2008

a venit iarna 3

e o vreme asa de frumoasa ca zici ca e primavara. Dar noi avem speranta ca vine ea iarna cu cele noua cojoace ale sale, nu-i asa? Si odata cu ea Mosii cei generosi: Mosu cu nuielusa sau nu..., mosu Craciun
ce mai pe ulita noastra totusi?
Vine-o baba -ncet pe strada
In cojocul rupt al ei
Si incins cu sfori de tei.
Sta pe loc acum sa vada
si ea ce-i.
S-otareste rau batrana/Pentru micul Barba-cot.
-"Ati innebunit de tot-/Puiul mamii, da-mi tu mana
Sa te scot!"
Cica vrei sa stingi cu paie/Focul cand e-n clai cu fan,
S-apoi zici ca esti roman!
Biata baba a-ntrat in laie
La stapan!
Ca pe-o bufnita-o -nconjoara/Si-o petrec cu chiu cu vai,
Si se tin de dansa scai,/Plina-i stramta ulicioara/De alai.
Nu e chip sa-i faci cu buna/Sa-si pazeasca drumul lor!
Rad si sar intr-un picior,?se-vartesc si tipa-ntr-una/Mai cu zor.
Baba si-a uitat invatul:
Bate,-njura, da din maini:
-"Dracilor, santeti pagani?
Maica mea!Sa stai cu batul/Ca la cini!"

miercuri, 3 decembrie 2008

a venit iarna! 2


Iarna cu hainele ei albe ar fi simbolul curateniei, curatiei, a optimismului, , iar o excursie la munte pare a fi cea mai buna idee de weekend...
El e sol precum se vede,
Ma-sa l-a trimis in sat,
Vezi, de-aceea-i incruntat,
Si s-avanta, si se crede
Ca-i barbat;
Cade-n branci si se ridica/ Dand pe ceafa putintel
Toata lana unui miel;/O caciula mai voinica/ Decat el
Si tot vine, tot inoata,
Dar deodata cu ochi vii, ?Sta pe loc- sa mi te tii!
Colo, zgomotoasa gloata,/ De copii!
El degraba-n jur chiteste, /Vrun ocol, caci e pierdut,
Dar copiii l-au vazut!/Toata ceata navaleste pe -ntrecut.
- "Uite-i , ma , caciula, frate,/ Mare cat o zi de post-
Aoleu, ce urs mi-a fost!/ Au sub dansa sapte sate/ Adapost!"
Unii-l iau grabit la vale,/Altii-n gluma parte-i tin-
Uite-i, fara pic de vin/ S-au jurat sa-mbete-n cale/ Pe crestin!

luni, 1 decembrie 2008

a venit iarna!


A venit iarna si o data cu ea sarbatorile, vizitele celor dragi, sentimentele mai bune, recunostinta, vacantele...
poezia.
A-nceput de ieri sa cada
Cate-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai razbunat
Spre apus, dar stau gramada
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine,
Si pe rau e numai fum.
Vantu-i linistit acum,
Dar navalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii. Cu multe sanii,
De pe coasta vin tipand,
Si se-mping si sar razand;
Prin zapada fac matanii,
Vrand-nevrand.
Gura fac ca roata morii;
Si de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se galcevesc
Vrabii gurese, cand norii
ploi vestesc.
Cei mai mari, acum, din sfada,
Stau pe-ncaierete pusi;
Cei mai mici, de foame- adusi,
Se scancesc si plang gramada
Pe la usi.
Colo-n colt acum rasare
Un copil, al nu stiu cui;
Largi de-un cot sunt pasii lui,
Iar el mic, caci pe carare
parca nu-i.
Haina-i maturand pamantul
Si-o taraste -abea, abea;
Cinci ca el incap in ea,
Sa mai bata, soro, vantul
Dac-o vrea!

vineri, 28 noiembrie 2008

optimism si speranta pentru fiecare


Optimismul, ca si speranta, inseamna un orizont de asteptare conform caruia, in general, lucrurile se rezolva pana la urma in viata, in ciuda obstacolelor si frustrarilor. Optimismul poate fi vazut ca o atitudine care ii impiedica pe oameni sa cada in apatie, deznadejde sau deprimare intr-un moment mai dur. Optimismul aduce castiguri de-a lungul existentei cu conditia sa fie un optimism realist; un optimism prea naiv poate fi dezastruos.
Optimistii si reusitele sau esecurile:
Ei considera ca un esec se datoreaza unei situatii care poate fi schimbata, asa incat data viitoare vor reusi, in vreme ce pesimistii se invinovatesc pentru esec, atibuindu-l unor trasaturi ce nu pot fi schimbate si fata de care se simt total neajutorati. De exemplu, la o dezamagire cum ar fi refuzul de a li se oferi o slujba, optimistii au tendinta de a reactiona activ si plini de speranta, formulandu-si repede un plan de actiune sau cerand ajutor sau un sfat cuiva; ei considera obstacolele situatii remediabile. Pesimistii reactioneaza in fata unor astfel de obstacole prin presupunerea ca nu pot face nimic pentru a imbunatati situatia data urmatoare, deci nu reactioneaza in nici un fel; ei considera obstacolul ca fiind datorat unor deficiente personale, care intotdeauna ii vor trage inapoi.
Ce-si mai usureaza viata optimistii!

joi, 27 noiembrie 2008

Roata persana


In India antica apa era scoasa din puturi cu ajutorul unei roti persane, un dispozitiv care actiona ca o pompa electrica moderna, dar care avea dezavantajul ca scotea un zgomot foarte mare.
Intr-o zi un calaret s-a apropiat de gospodarie si a cerut niste apa pentru calul sau.
Taranul a pus imediat in functiune roata persana, dar animalul, neobisnuit cu zgomotul infernal al acesteia, nu parea deloc dispus sa se apropie de fantana.
- Nu poti face ceva pentru ca zgomotul sa se opreasca, astfel incat animalul meu sa poata bea apa? l-a intrebat calaretul pe taran.
- Ma tem ca nu, domnule, i-a raspuns taranul. Daca animalul dumitale doreste sa bea, va trebui sa accepte zgomotul, caci apa nu se da pe la noi decat insotita de zgomot.

Orice avantaj are si dezavantajele sale

miercuri, 26 noiembrie 2008

Hippy


Doi hippy drogati mergeau balabanindu-se pe strada. Un alt hippy, dand peste ei, si-a fluturat usor mana si le-a spus:
- Salut!
Patru strazi mai incolo unul din cei doi hippy se intoarce catre celalalt si ii spune:
- Omule, am crezut ca nu se mai opreste din vorbit

marți, 25 noiembrie 2008

emotii primare


In domeniul culorilor, culorile primare sunt rosu, galben, albastru. din acestea sunt generate toate combinatiile posibile. La fel in cadrul emotiilor, cele primare sunt urmatoarele:
- mania; furia, resentimentul, exasperarea, irascibilitatea, ostilitatea
- tristetea: supararea, mahnirea, lipsa de chef, imbufnarea, melancolia, plansul de mila, singuratatea,
- frica: anxietatea, nervozitatea, preocuparea, neintelegerea, consternarea, ingrijorarea, spaima, groaza
- bucuria: fericirea, usurarea, multumirea, binecuvantarea, incantarea, amuzamentul, mandria, placera, rasplata, satisfactia
- iubirea: acceptarea, prietenia, increderea, amabilitatea, afinitatea, devotamentul, dragostea
- surpriza: socul, mirarea
- dezgustul: dispretul, aversiunea, detestarea, repulsia
- rusinea: vinovatia, jena, supararea, remuscarea, umilinta, regretul
Ma intreb uneori: "Cum ma simt in momentul asta?"

luni, 24 noiembrie 2008

Patronul si angajatul


Un patron de magazin l-a auzit pe unul din vanzatorii sai spunandu-i unei cliente:
- Nu, doamna nu am mai avut asa ceva de cateva saptamani si nu cred ca vom mai avea curand parte...
Oripilat de ceea ce auzea, el sa grabit catre clienta care se indrepta deja catre iesire si i-a strigat:
- Nu-i adevarat, doamna. Cu siguranta ca vom primi curand. De fept chiar am facut o comanda acum doua saptamani.
Dupa care l-a tras pe vanzator deoparte si i-a spus scrasnind din dinti:
- Niciodata! Niciodata sa nu mai spui ca nu avem un produs. Chiar daca nu-l avem, spunem ca l-am comandat si ca este pe drum. Acum spune-mi: ce voia doamna?
- M-a intrebat daca am avut parte de ploaie in ultima vreme...

... sa nu mai presupunem anticipat ce vrea sa spuna el ...

duminică, 23 noiembrie 2008

Cum sa reusesti 3

PRINCIPIUL 1
- Incepe-ti cu laude si aprecieri sincere
PRINCIPIUL 2
- Atrageti atentia celorlalti asupra greselilor comise intr-un mod indirect
PRINCIPIUL 3
- Inainte sa-i criticati pe ceilalti, comentati-va propriile greseli
PRINCIPIUL 4
- Puneti-va intrebari in loc sa dati ordine directe
PRINCIPIUL 5
- Crutati amorul propriu al celorlalti
PRINCIPIUL 6
- Laudati cea mai neinsemnata imbunatatire si cel mai mic progres. "Aprobati cu insufletire, si laudati din belsug"
PRINCIPIUL 7
- Obligatii pe ceilalti sa respecte standardele unei reputatii nepatate
PRINCIPIUL 8
- Folositi incurajarile. Dati impresia ca orice greseala poate fi indreptata
PRINCIPIUL 9
- Asigurati-va intodeauna ca interlocutorul dumneavoastra e fericit sa faca ceea ce-i propuneti.

vineri, 21 noiembrie 2008

Cum sa reusesti 2

PRINCIPIUL 1
- Singura modalitate de a profita de pe urma unei disensiuni este de a o evita
PRINCIPIUL 2
- Respectati parerile interlocuorului dumneavoastra. Nu-i spuneti niciodata ca greseste
PRINCIPIUL 3
- Daca gresiti recunoasteti-o primul si sustineti-va vina cu convingere
PRINCIPIUL 4
- Daca vreti sa castigati pe cineva, luati-l cu duhul blandetii
PRINCIPIUL 5
- Obtineti de la bun inceput aprobarea interlocutorului dumneavoastra
PRINCIPIUL 6
- lasati-va interlocutorul sa vorbeasca nestingherit
PRINCIPIUL 7
- Lasati-l pe celalalt sa creada ca face totul din proprie initiativa
PRINCIPIUL 8
- Dati-va silinta sa vedeti lucrurile din perspectiva celuilalt
PRINCIPIUL 9
- Aratati intelegere fata de ineile si dorintele celuilalt
PRINCIPIUL 10
- Faceti apel la sentimentele nobile ale celorlalti
PRINCIPIUL 11
- Puneti-va in scena ideile
PRINCIPIUL 12
- Aruncati manusa

joi, 20 noiembrie 2008

Cum sa reusesti 1

PRINCIPIUL 1
- Manifestati un interes sincer fata de cei din jur.
PRINCIPIUL 2
- Zambiti
PRINCIPIUL 3
- Retineti ca numele cuiva este pentru el cea mai dulce muzica ce-i poate mangaia auzul
PRINCIPIUL 4
- Fiti un bun ascultator. Incurajati-i pe ceilalti sa vorbeasca despre ei insisi
PRINCIPIUL 5
- Modelati-va discursul in conformitate cu interesele interlocutorului dumneavoastra
PRINCIPIUL 6
- Faceti in asa fel incat interlocutorul dumneavoastra sa se simta important - si fiti sinceri in tot ceea ce spuneti

miercuri, 19 noiembrie 2008

din nou despre culori


Ce spune oare culoarea imbracamintei tale?
Un articol dintr-o revista pe care eu o prefer da cateva idei:
Astfel, e de preferat sa imbraci culoarea:
- rosu, inaintea unui examen sau de o intalnire importanta, la o reuniune unde nu esti apreciata. Se zice ca vei fi mai putin sensibil la sentimentele celorlalti
- albastru, la serviciu, daca urmeaza o zi mai solicitanta. Atunci cand te afli intr-o situatie complicata si nu stii sa reactionezi, albastrul te va ajuta sa-ti pastezi calmul si sa iei cea mai buna decizie, in momentele de tristete
- violet, dupa un eveniment neplacut
- galben,in vizita la persoane mai putin simpatice. Atenueaza din starea de disconfort
- portocaliu, cand ai nevoie de inspiratie, cand te-ai certat cu cineva. Te va ajuta sa nu te mai gandesti la acest incident neplacut
- verde, la prima intalnire cu o persoana necunoscuta. Vei fi considerata o persoana
foarte placuta si sociabila, la doctor, ca sa-ti mai animi starea de spirit
Haideti sa incercam sa apelam la ajutorul culorilor in viata noastra!

Cum sa reusesti

PRINCIPIUL 1
- Nu criticati, nu condamnati si nu va plangeti!
PRINCIPIUL 2
- Fiti drepti si sinceri in aprecieri,
PRINCIPIUL 3
- Starniti in celalalt o dorinta vie!

luni, 17 noiembrie 2008

Sanatatea in cifre


Pentru a fi sanatosi trebuie sa cunoastem si sa respectam niste necesitati:
- controleaza/ti permanent greutatea. Indicele de masa corporala IMC trebuie sa fie cuprins intre 18,5 si 25. pentru a-l calcula greutatea( de ex. 63kg) se imparte la patratul ianltimei (ex: 1,70x1,70). Daca e mai mic de 18,5 atunci sunteti prea slabi, daca IMC-ul este intre 25 si 30, trebuie sa pierdeti cateva kg. Peste 30 este semnalata obezitatea.
- minumum 30 de minute de activitate fizica pe zi
- 2 grame de colesterol la litrul de sange- pentru asta se recomanda: carne de pasare, peste, fructe si legume la toate mesele, produse lactate semidegresate
- 3 minute de spalat pe dinti dupa fiecare masa. se recomanda si un detartraj de doua ori pe an, la un stomatolog
- 2-3 minute de relaxare pe ora: o melodie placuta, cateva miscari de gimnastica, respiratie profunda
- minumum 6 pahare de apa pe zi. Sa nu uitam ca organismul nostru este constituit din 65% apa
- o tensiune arteriala intre 12/8 si 14/9: atentie la consumul de sare, la obiceiul de a fuma, la mezeluri
- 7-8 ore de somn pe noapte: riscul cardiovascular creste in caz de lipsa sau de exces de somn
- 10/15 minute de tandrete pe zi: e vorba pur si simplu de afectiune- imbratisari, mangaieri, strangeri de mana. Se zice ca la perechile tandre sansele de longevitate cresc cu 47% fata de cele ale oamenilor care isi reprima trairile afective sau care nu si le pot procura
- 9-10 minute de ras pe zi- rasul dopeaza inima, amelioreaza oxigenarea sangelui si antreneaza secretia hormonilor euforizanti, eliminand oboseala, anxietatea si depresia
In concluzie, radeti, delectati-va cu o comedie sau cu o sporovaiala cu un coleg bun sau un prieten ,relaxati-va, plimbati-va, nu piedeti prea multe ocazii de a face o excursie la munte, dormiti ...

Despre superstitie


Vreti sa va dau o definitie a superstitiei? Sa fii superstitios inseamna sa te gandesti sa culegi acolo unde nu ai semanat. Dimpotriva, adevarata credinta inseamna sa stii ca dupa ce ai semanat vei culege, in viata aceasta sau in alta, sau prin copii tai. Daca semanati graunte bune intr-un sol roditor la vremea cuvenita, ele incoltesc si se dezvolta. Poate ca totusi cateva se vor pierde, dar cele mai multe vor creste si vor da rod. Multi barbati si femei care nu au lucrat niciodata in domeniul intelectual, afectiv sau psihic, spera sa recolteze si, cand isi constata esecul, se plang de nedreptate! dar a cui e greseala? Aceia care insamanteaza si planteaza nu sunt niciodata dezamagiti. Cand posezi adevarata credinta nu devii niciodata dezamagit. Aceia care sunt dezamagiti asteptau roade care sunt cu neputinta.

Omaraam Aivanhov

duminică, 16 noiembrie 2008

Despre credinta


O credinta care nu se exprima printr-o atitudine si prin gesturi corespunzatoare este aproape inutila, si chiar distructiva, fiindca ea il mentine pe om in iluzie. Credinta nu are cu adevarat motiv sa existe decat daca este sustinuta de vointa de a-ti pune faptele in armonie cu ea. Un medic va prescrie un tratament: iar daca va aratati neglijenti si uitati sa va luati medicamentele, veti ramane bolnavi. Daca insa le luati, datorita increderii voastre, ele vor actiona de doua ori, de trei ori, de zece ori mai mult ... Credinta nu face totul, ea ne ofera anumite posibilitati, defriseaza drumul ca sa putem trece. Dar daca nu avem vointa necesara sau forta de a merge, ne vom opri pur si simplu in fata acestui drum deschis.

Omaraam Aivanhov

sâmbătă, 15 noiembrie 2008

cele trei figurine de aur

Odata, un rege vru sa testeze istetimea si puterea de a deosebi a regelui vecin si discernamantul poporului aceluia. Asa ca ii trimise regelui trei figurine de aur, toate cu aceeasi infatisare si cu aceeasi greutate. Regele trebuia sa afle care din ele era cea mai pretioasa.
Impreuna cu supusii sai de la curte, regele se uita la figurine, dar fu incapabil sa vada cea mai mica diferenta intre ele. Chiar si cei mai intelepti din tinut erau gata sa garanteze ca nu era nici o diferenta. era deprimant pentru rege sa se gandeasca la rusinea de a avea un regat unde nimeni nu era suficient de luminat pentru a cumpani valorile diferite ale figurinelor. Intreaga tara luase parte la intamplare si toti oamenii facusera tot ce le sta in putere. Cand erau pe punctul de a renunta, un tanar le trimise vorba din inchisoare. Va stabili diferenta daca il vor lasa numai sa vada figurinele. Regele puse sa fie adus la palat si ii preda figurinele. Tanarul le examina foarte atent. In cele din urma, stabili faptul ca toate trei figurinele aveau o mica gaura in ureche.Cercetand mai departe, introduse un fir subtire de argint. Descoperi ca, la prima figurina, firul aparu din nou prin gura. La a doua figurina, firul iesi pe celalta ureche. La a treia, firul iesi pana la urma prin buric. Dupa ce se gandi putin la aceasta, se intoarse la imparat.
"Inaltimea Voastra, spuse el, cred ca solutia la aceasta ghicitoare sta inaintea noastra ca o carte deschisa. trebuie doar sa incercam sa citim aceasta carte. Vedeti, asa cum fiecare om este diferit de toti ceilalti, asa fiecare dintre aceste figurine este unica prin ea insasi. Prima ne aminteste de oamenii care ies imediat afara si repovestesc ceea ce tocmai au auzit. A doua figurina este ca si persoana careia vestile ii intra pe o ureche si ii ies pe cealalta. Cea de-a treia , insa, seamana foarte mult cu o persoana care pastreaza pentru sine ceea ce aude si lasa sa-i miste inima. Stapane! Pornind de aici ar trebui sa judeci valoarea figurinelor. Pe cine ti-ai dori drept confident? Pe cel care nu tine nimic pentru sine? Pe cel ce-ti considera cuvintele cu nimic mai insemnate decat vantul? Sau pe cel care este pastrator demn de incredere al cuvintelor tale?"

Negustorii, beduinul si un caravanserai


Doi negustori de bijuterii au ajuns in acelasi timp la un caravanserai din desert. Fiecare dintre ei stia de prezenta celuilalt. Pe cand isi descarcau marfa, unul dintre ei nu a rezistat tentatiei de a se lauda, asa ca s-a prefacut ca scapa din greseala o perla mare pe jos. Aceasta s-a rostogolit pana la picioarele celuilalt, care a cules-o cu gratie si i-a inmanat-o proprietarului spunandu-i:
- Ai o perla foarte frumoasa, domnule. Este una dintre cele mai masi si mai stralucitoare pe care le-am vazut vreodata.
- Esti foarte amabil, domnule, i-a raspuns primul negustor. De fapt, este una dintre cele mai mici perle pe care le am in colectia mea.
Un beduin care statea langa un foc de tabara si care a asistat la intreaga scena i-a invitat pe cei doi la masa. In timp ce serveau din bucate, el le-a povestit urmatoarea istorie:
- Prieteni, candva am fost si eu un negustor de bijuterii, la fel ca si voi. Intr-o zi, m-a prins o furtuna mare de nisip, care m-a despartit de restul caravanei cu care calatoream, facandu-ma sa ma ratacesc. Au trecut astfel mai multe zile, cand am intrat in panica, intrucat mi-am dat seama ca ma invartesc intr-un cerc si ca de fapt nu am nici o ideie incotro sa o apuc. Aproape mort de foame, am descarcat a o suta oara bagajele de pe camila mea, cautand disperat ceva de mancare. Imaginati-va bucuria mea cand am observat un pachetel pe care nu il observasem in celelalte ocazii. L-am desfacut cu degetele tremurande, in speranta ca voi gasi ceva de mancare in el. Imaginativa acum deziluzia mea cand nu am gasit altceva decat perle

joi, 13 noiembrie 2008

Lupul, tapul si varza









Un taran la targ plecase,
Si de vanzare luase,
Un lup, un ied si o varza.
Nevrand nici una sa piarza,
Si nefiind nici calare,
Vrea sa treaca un rau mare,
Care era sa-l inoate
Si sa le treaca pe toate.
Stand pe loc, se socoteste
Si intru sine sopteste,
Cum si in ce chip sa faca
Cate una sa le treaca,
Ca fiind apa prea lata,
Nu putea doua deodata.
"Sa trec lupul, zice,
Capra varza o sa-mi strice,
Sa trec varza, s-asa inca,
Lupu capra imi mananca."
Deci daca-i veni in minte'
Si trecu capra nainte,
Statu iar sa se gandeasca
Cum sa o nimereasca.
Gandind, zicea intru sine:
"Trecu una, merse bine,
Pan-aci toate scapara;
Acum care sa trec dara?
Trecand varza si lasand-o,
O strica iedul rozand-o,
Precum lupul si el iara
Imi face iedul papara.
O, ce vita neunita
Si marfa nepotrivita!"
Dar mai gandind: "Ha!el zise,
Nevoia minte-mi trimise".
Trecu lupul, clatind capul,
S-intoarse inapoi tapul.
Trecu si varza indata,
Mereu facand judecata,
Si mergand a doua oara,
Trecu tapul supsioara.
*
Omul daca se gandeste,
Orce i se inlesneste,
Prejudecand cele grele,
De gaseste usurele,
Ca pe cat el se gandeste,
P-atat mintea-i sa toceste,
Si orce , cu judecata,
Nu-l greseste niciodata.

Despre barbati si femei


De ce atatia barbati si femei care se adorau au sfarsit prin a fi obositi unul de celalalt si s-au despartit? Pentru ca nu au stiut sa ramana vii. Daca ar fi fost preocupati sa intretina viata in ei, sa o infrumuseteze, sa o faca poetica, ar fi continuat sa se placa si sa se iubeasca. Fiindca in mod inconstient, cautam cu totii viata, atat barbatii cat si femeile; ei nu cauta decat acest lucru. Iar viata este legata decat de iubire. Atunci cand iubiti o fiinta, incercati sa oferiti o anumita explicatie iubirii voastre, cand in realitate nu exista explicatii: daca o iubiti, o faceti din cauza vietii care emana din ea sub forma frumusetii sau a bunatatii, a puritatii sau a inteligentei, a pacii.
Plictiseala ce salasluieste in atatia oameni pe pamant si care ii impinge spre cai fara iesire, vine din faptul ca ei nu stiu sa-si reinoiasca viata: ei se intalnesc , si dupa cateva momente de efervescenta, incep sa se plictiseasca. Atunci, daca vreti sa iubiti si sa nu ii plictisiti pe ceilalti, fiti cu adevarat vii.

marți, 11 noiembrie 2008

Mulla Nastruddin si prietenul


Mulla Nastruddin chicotea tot timpul, pana cand un preten l-a intrebat ce il amuza asa tare.
- Idiotul acela de Ahmed imi trage o palma pe spate ori de cate ori ma vede, fapt care ma enerveaza cumplit. Ei bine, astazi mi-am pus sub haina un calup de dinamita.

Este imposibil sa ajuti pe altcineva fara sa te ajuti pe tine insuti, dar sa faci rau altcuiva fara sa-ti faci rau tie insuti.

Omaraam Aivanhov

luni, 10 noiembrie 2008

Cele doasprazece munci ale lui Hercule

Este inutil sa incerci sa transformi fiintele daca ele insele nu simt aceasta nevoie. Nu trebuie sa insistati daca ele nu au inteles importanta unei filozofii si a unei discipline spirituale. Atitudinea lor dovedeste faptul ca sunt foarte tinere inca, si ca au nevoie de experiente si de lectii pentru a intelege. Ele vor suferi, desigur, nu vor putea ocoli suferintele, deoarece numai acestea le vor constientiza de necesitatea de a-si schimba viata.
Cat despre aceia care nu sunt deloc multumiti de existenta lor prozaica, intunecata, limitata, exista un camp de activitati extraordinare ce se deschide in fata lor. Aceste activitati sunt reprezentate simbolic prin ceea ce mitologia greaca a denumit "Cele douasprazece munci ale lui Hercule". Cele douasprazece munci ale lui Hercule sunt in legatura cu cele douasprazece semne zodiacale; ele reprezinta incercarile pe care trebuie sa le infrunte discipolul, obstacolele interioare pe care trebuie sa le invinga pentru a putea primi initierea.

Omaraam Aivanhov

duminică, 9 noiembrie 2008

datoriile pentru masa


Odata, un sarman veni la Afanti si-l ruga:
- Inteleptule Afanti, am o rugaminte. Daca ai vrea sa-mi dai o mana de ajutor...
- Cu toata placerea!Spune-mi!
- Uf! ofta adanc sarmanul. Noi, saracii, nu mai putem trai! Ieri m-am oprit putin timp la usa unui han. Si la urma, stapanul mi-a cerut bani pentru masa, spunand ca am tras pe nas mirosul mancarurilor. Fireste ca nu i-am platit. Atunci stapanul m-a dat in judecata. Judecatorul o sa dea sentinta definitiva. Ai putea sa-mi dai o mana de ajutor?
-Da, da! ii promise generos Afanti si apoi il insoti la judecator.
hangiul , care ajunsese mai inainte, statea de vorba cu judecatorul. Cei doi se intelegeau foarte bine. Vazandu-l pe sarman venind, judecatorul ii striga:
-Nu ti-e rusine?! Ai tras pe nas mirosul mancarurilor din han si nu vrei sa platesti! Plateste imediat stapanului!
- Un moment , domnule judecatoe! Afanti facu doi pasi inainte, il saluta si spuse: Omul acesta este fratele meu mai mare. N-are bani acum. In locul lui, lasati-ma sa-i platesc eu stapanului.
Afanti isi scoase punguta cu monede de la brau si o plimba pe langa urechea stapanului scuturand-o de cateva ori. Apoi il intreba:
-Jupane, ai auzit zgomotul banilor din punguta?
- Ce? Da, am auzit, am auzit! raspunse stapanul.
-Bine! El a mirosit mancarurile dumitale,iar dumneata ai auzit zgomotul banilor mei. Care va sa zica , socotelile voastre s-au incheiat.
Afanti pleca impreuna cu sarmanul.

Sase, cinci clopote sau STEAUA ARGINTIE



A fost odata un han numit STEAUA ARGINTIE. Hangiul facea tot ce ii statea in puteri pentru a atrage clienti, avand grija sa le asigure acestora un confort cat mai deplin, servicii cordiale si preturi rezonabile. Din pacate, nu prea avea succes. In disperare de cauza, el a consultat un intelept.
Dupa ce a ascultat in tacere plangerea hangiului, inteleptul a spus:
- Este cat se poate de simplu: tot ce trebuiesa faci este sa schimbi numele hanului.
- Imposibil, i-a raspuns hangiul. Este cunoscut de generatii drept STEAUA ARGINTIE si nu cred ca exista om in tara asta sa nu fi auzit de el.
- Asculta sfatul meu, i-a spus inteleptul pe un ton ferm. Schimba-ti numele in LA CINCI CLOPOTE si atarna in fata hanului sase clopote.
- Sase clopote? Dar este absurd! La ce mi-ar folosi acest lucru?
- Incearca si vei vedea, i-a raspuns inteleptul cu un zambet pe fata.
Fara sa mai stea pe ganduri, hangiul a facut cum i sa spus. Inca de-a doua zi, hanul lui s-a umplut de calatori. Practic, fiecare om care trecea prin fata lui intra inauntru ca sa ii atraga hangiului atentia ca a agatat un clopot in plus, fiind convins ca nimeni altcineva pana la el nu a observat acest lucru. Odata intrati, oamenii erau impresonati de cordialitatea hangiului si de serviciile impecabile, asa ca ramaneau pana a doua zi, ca sa se odihneasca. In acest fel, hangiul nostru a reusit sa se imbogateasca, implinindu-si visul pe care il nutrise de atata vreme.

De putine lucruri se bucura mai mult egoul asa cum se bucura de corectarea greselilor altor oameni.

Omaraam Aivanhov

sâmbătă, 8 noiembrie 2008

Micul Stevie


Profesoara l-a rugat pe Stevie Morris sa o ajute sa gaseasca un soarece ratacit prin clasa. Ea apreciase faptul ca natura il inzestrase pe Stevie cu cu dar pe care nu-l avea altcineva in clasa. Stevie se nascuse cu un auz formidabil, care putea sa compenseze faptul ca era orb. Dar asta a fost prima oara cand lui Stevie i se apreciase auzul. Ani de zile dupa aceea, a declarat ca acel act de apreciere a marcat pentru el inceputul unei noi vieti. Din acel moment si-a dezvoltat aptitudinile auditive si a pornit prin lume, devenind, sub pseudonimul artistic de Stevie Wonder, unul din cei mai mari cantareti de muzica pop si compozitori ai anilor 70.

vineri, 7 noiembrie 2008

Povestea puiului de lup care fura orice lucru de care nu avea nevoie

Nu stiu daca voi ati aflat pana acum, dar, cand vorbim despre lupi, ar trebui sa va spun doua lucruri importante:
* Lupii sunt foarte fideli, cand un lup alege sa traiasca cu o lupoaica , nu o va mai parasi niciodata.
* Lupii, care sunt fiinte libere, nu fura niciodata.
Acestea fiind spuse, o sa va vorbesc despre un pui delup, care se numeste Mienda, care in limba lupilor inseamna "Curajosul".Mienda,traia situatii dificile in viata lui de lupusor. Mama lui si tatal lui, dupa ce au trait impreuna, au avut un puiut, pe sora lui, iar apoi pe el, s-au despartit. E un lucru care se intampla foarte rar, atunci cand un lup si o lupoaica constientizeaza faptul ca nu mai pot trai impreuna, nu mai au nimic in comun si ca sunt prea multe lucrurile care ii despart. Pe scurt, isi dau seama ca nu se mai pot intelege:
-Atunci cand unul vrea sa aiba terenul de vanatoare intr-o parte, iar altul vrea in cealalta parte.
- Cand unul dintre ei invita mereu prieteni acasa, in barlog, iar celalalt are nevoie mai mult de intimitate.
- atunci cand unul se uita mereu la televizor, in timp ce celalalt ar vrea sa faca lucruri impreuna cu cel sau cu cea de langa el, sa asculte muzica, sa citeasca unul alaturi de altul sau sa-si vorbeasca pe limba lupilor.
In acel cuplu de lupi, lupoaica era cea care voia sa calatoreasca, sa descopere tinuturi noi, in timp ce lupul nu voia deloc.
Dupa cum va dati seama, cei doi, parintii puiului Mienda, au avut multe dificultati pentru a pastra o relatie vie si a ramane impreuna fara sa se certe.
Pana la urma s-au despartit.
Puiul de lup si surioara lui au ramas cu mama lui. Bineinteles, tatal lup aducea, de fiecare data cand putea, o caprioara sau un alt animal pe care il vanase. Isi ajuta atat cat era in stare fosta lui familie. Si chiar daca Mienda nu stia acest lucru, tatal lui ii proteja de la distanta. Veghea asupra lor pentru a nu li se intampla nimic rau. Ceilalti lupi nu i-ar fi facut nimic rau mamei lui Mienda.
Dar, incepand cu primavara trecuta, situatia se schimbase mult. Tatal lui Mienda se recasatorise cu o alta lupoaica. De atunci, Mienda a inceput sa fure, sa sterpeleasca din casele altora, din vecini.
Lucru foarte rar, pentru ca, dupa cum v-am spus, lupii nu fura.
Micul Mienda, credea in mintea lui de pui de lup, ca astfel ii va face sa se impace pe parintii lui (desi nu recunostea niciodata acest lucru). E un lucru foarte curajos pentru un pui de lup! Deoarece furand risca foarte mult sa fie respins de catre ceilalti lupi, risca chiar sa fie inchis.
Si va dati seama cat de groaznic este pentru un lup liber sa fie inchis!
Cu toate astea, Mienda isi asuma acest risc, atat de mult credea ca doar el singur putea sa ii determine pe mama si pe tatal lui sa se impace. Va spuneam ca Mienda inseamna "Curajosul", in limba lupilor.
Vreau sa va spun de asemenea secretul acestei povestiri. In sinea lui, Mienda avea o alta frica. Daca tatal lui se recasatorise, insemna ca si mama lui putea sa faca acelasi lucru. Iar Mienda credea ca nu va putea sa suporte asa ceva. Nu ar fi putut niciodata sa accepte un alt lup in barlogul lor.
Nu stiu ca va fi facut Mienda dupa aceea! A continuat sa fure sau a acceptat sa creasca si sa devina si el un lup adevarat.
Oricum era greu pentru Mienda. Traia o situatie foarte dureroasa, zbatandu-se intre mai multe variante.
Cred ca pana la urma, Mienda ii va vorbi tatalui sau despre fricile si furia pe care le simte. Si cred, de asemenea ca tatal lui il va putea asculta fara sa se infurie ca un lup.
fiindca atunci cand vorbesc intre ei, lupii pot scoate la suprafata si inlatura multe temeri si suferinte. Si astfel sunt aplanate multe neintelegeri.

dupa Jacques Salome

Tata uita


Asculta-ma fiule: iti vorbesc in timp ce dormi, cu o manuta sub obraz si buclele tale blonde si umede adunate pe fruntea plina de sudoare. M-am strecurat singur in camera ta. Acum doar cateva minute, pe cand imi citeam ziarul in biblioteca, am fost inabusit de remuscari. Am venit langa patul tau cu un profund sentiment al vinei.
Iata la ce ma gandeam, fiule: am fost mereu suparat pe tine, te-am certat pe cand te imbracai pentru scoala pentru ca te-ai sters prea repede cu prosopul pe fata. Te-am condamnat pentru ca nu ti-ai curatat pantofii. Am strigat furios la tine pentru ca ai aruncat pe jos cateva din lucrurile tale.
Te-am considerat vinovat la micul dejun. Varsai bautura, infulecai mancarea, iti puneai coatele pe masa. Iti ungeai painea cu prea mult unt. Si cand te-ai dus la scoala si eu am plecat la slujba, te-ai intors, mi-ai facut cu mana, si mi-ai spus: "Pa tati", iar eu m-am incruntat si ti-am spus: "Indreapta-ti umerii!"
Apoi a reanceput totul in aceiasi dupa-amiaza. Intorcandu-ma de la serviciu, te-am spionat; stateai in genunchi si te jucai cu bilutele. Sosetele iti erau gaurite. Te-am umilit in fata prietenilor tai aducandu-te acasa cu forta. Sosetele costau bani - si daca ar fi trebuit sa le cumperi, ai fi fost mai atent! Inchipueste-ti, fiule, asa se poarta un tata!
Iti amintesti, mai tarziu, cand eu citeam in biblioteca, iar tu ai intrat tiptil, cu o umbra de durere in priviri?
Cand mi-am ridicat ochii din hartie, enervat din cauza intreruperii, ai sovait in pragul usii.
"Ce vrei?" m-am rastit.
N-ai spus nimic, dar ai venit in fuga si te-ai aruncat in bratele mele si m-ai sarutat, cu manutele tale mici incolacite in jurul gatului meu cu atata dragoste, pe care Dumnezeu insusi ti-a daruit-o si pe care nici nepasarea n-o putea ucide. Si apoi ai plecat, tropaind usor pe scari.
Ei bine, fiule, cateva clipe mai tarziu hartia mi-a alunecat din maini si am fost patruns de o groaza cumplita. Ce facuse din mine obiceiul? Prostul obicei de a cauta nod in papura, de a certa - asta era rasplata pe care o primeai fiindca erai baiat. Nuu ca te iubeam; dar ceream prea mult de la anii tai fragezi. Imi stabilisem drept criteriu propria-mi varsta.
Si era atata bunatate, frumusete si adevar in sufletul tau. Micuta ta inima era la fel de desavarsita ca zorii ce invaluie triumfator dealurile domoale. Toate astea se adunasera in impulsul tau de moment de a te napusti sa ma saruti si sa-mi urezi noapte buna. Nimic altceva nu conteaza in aceasta seara. Am venit la capataiul tau pe intuneric si am ingenunchiat acolo, rusinat!
E o ispasire palida, stiu ca n-ai intelege toate astea daca ti le-as spune cand esti treaz. Dar maine o sa fiu un tatic adevarat! O sa-ti fiu un prieten de nadejdie, voi suferi cot la cot cu tine si voi rade cand razi si tu. O sa-mi musc limba inainte sa te cert. O sa repet mereu, ca intr-un ritual: "Nu e decat un pusti - un baietel si nimic mai mult."
Mi-e teama ca te-am tratat ca pe un barbat. Si totusi, fiule, acum ca te vad ghemuit si ostenit in patutul tau de copil, imi dau seama ca nu esti decat un copilas. Pana mai ieri te purta mama in brate si iti odihneai capusorul pe umarul ei. Ti-am cerut prea mult, mult prea mult.

"Nici macar Dumnezeu nu are de gand sa judece oamenii decat dupa ce-si dau ultima suflare"
Dr. Jonson

de W. LIvingston Larned

marți, 4 noiembrie 2008

Despre Religie

Un predicator american din Beijing l-a intrebat pe un ospatar dintr-un restaurant ce inteleg chinezii prin conceptul de religie. Ospatarul l-a rugat sa iasa putin pe terasa si l-a intrebat:
 - Ce vedeti acolo, domnule?
 - Vad strada marginita de case si oamenii care se plimba pe jos, cu autobuzele sau cu taxiurile.
 - Si ce altceva mai vedeti?
 - Copacii.
 - Si altceva?
 - Vantul care sufla prin crengi.
Atunci, chinezul si-a ridicat in sus bratele si a exclamat:
 - Asta intelegem noi prin religie, domnule!

Voi cautati religia la fel cum ar cauta cineva vederea cu ochii larg deschisi! Nu este greu de inteles ca va va fi imposibil sa o gasiti.

luni, 3 noiembrie 2008

Morris Godman - Omul Minune

Povestea mea a inceput la 10 martie 1981. Acea zi mi-a schimbat intradevar intreaga viata. A fost o zi pe care nu o voi uita niciodata. M-am prabusit cu un avion. Am ajuns la spital, complet paralizat. Maduva spinarii era zdrobita, prima si a doua vertebra cervicala erau fracturate, reflexul de inghitire era blocat si nu puteam sa mananc si sa beau; diafragma era distrusa si nu puteam sa respir. Nu puteam decat sa clipesc. Doctorii, fireste, au spus ca voi fi o leguma tot restul vietii. Tot ce puteam sa fac era sa clipesc. Asta era imaginea lor despre mine, dar nu conta ce gandeau ei. Principalul era ce gandeam eu. M-am vizualizat ca fiind din nou o persoana normla, plecand pe picioarele mele din acel spital. Singurul lucru asupra caruia trebuia sa lucrez a fost mintea mea, si odata ce ai mintea disponibila, poti restabili toate celelalte lucruri. Am fost conectat la un aparat de respiratie artificiala si medicii spuneau ca nu voi mai respira niciodata singur, fiindca diafragma mea era distrusa. Dar o voce tot imi spunea "Respira adanc, respira adanc". Si in cele din urma am fost "intarcat" de la aparat. Nu aveau o explicatie. Nu-mi permiteam sa las in mintea mea nici un gand care m-ar fi putut distrage de la scopul sau de la viziunea mea. Imi pusesem in gand sa plec pe picioarele mele din spital inainte de craciun. Si asa am facut. Am plecat din spital mergand cu cele doua picioare ale mele. Ei spuneau ca asa ceva nu se poate. N-o sa uit niciodata ziua aceea. Pentru oamenii care sufera si au dureri in acest moment, daca ar fi sa-mi rezum viata si sa le spun ce pot face in viata, as spune pe scurt in cinci cuvinte: "Omul devine ceea ce gandeste"

 www.themiracleman.org

pur si simplu...vesela

In anii1920, o tanara, June, a plecat de la ea de acasa din Kansas City si s-a dus de una singura la Shanghai- o calatorie foarte periculoasa pentru o femeie singura, mai ales in acele vremuri. Acolo, June a cunoscut si s-a maritat cu un detectiv britanic, care lucra in politia coloniala din cadrul Centrului International de Comert. Cand japonezii au cucerit Shanghaiul, la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, June si sotul ei au fost inchisi intr-un lagar. Dupa ce au supravietuit acestor ani oribili de lagar, ea si sotul sau au pierdut practic totul. Fara nici un ban, au fost repatriati in Columbia britanica.
Nepotul lui June povesteste: " Imi amintesc de vremea cand eram copil si am cunoscut-o pe June, o doamna in varsta exuberanta, a carei viata a avut un curs impresionant. In ultimii ani, facuse un atac cerebral si ramasese partial paralizata; dupa o perioada de refacere foarte lunga si dificila, ea a reusit sa umble din nou, dar schiopatand. Imi amintesc ca in acea vreme am iesit odata in oras cu June, cand ea avea vreo saptezeci de ani. Nu stiu cum a facut, dar dupa cateva minute am auzit un tipat usor- striga dupa ajutor.Cazuse si nu se mai putea ridica. M-am repezit sa o ridic si tocmai cand faceam asta, in loc sa se planga sau sa se lamenteze, a inceput sa rada. Singurul ei comentariu a fost unul voios: "Bine macar ca pot iar sa umblu".
dupa Daniel Goleman, Inteligenta emotionala

duminică, 2 noiembrie 2008

Preotul si enoriasii

Un preot a intrat intr-o crasma si a descoperit indignat ca aceasta este plina cu enoriasi de-ai sai. El i-a mustrat si i-a condus in grup catre biserica.
Aici, el s-a asezat la amvon si le-a spus:
 - Toti cei care vor sa ajunga in rai sa se aseze in coloana pe partea stanga.
Toata lumea s-a asezat in coloana pe partea stanga, cu exceptia unui barbat care s-a incapatanat sa ramana pe loc. Preotul l-a privit cu asprime si l-a intrebat:
 - Tu nu doresti sa ajungi in rai?
 - Nu, i-a raspuns omul.
 - Vrei sa spui ca preferi sa ramai acolo si sa nu ajungi in rai atunci cand vei muri?
 - Sigur ca vreau sa ajung in rai cand voi muri. Credeam ca intrebarea ta se refera la momentul prezent ...

Noi suntem gata sa mergem pana la capat, dar atunci cand franele noastre nu mai functioneaza!

sâmbătă, 1 noiembrie 2008

culori de toamna si...de alte anotimpuri

Spun revistele de moda ca toamna asta s-ar purta mult voalul, tricotul, matasea si stofa. nu trebuie sa lipseasca culoarea, mai spun acestea. Asa ca pe langa semnificatiile personale ale culorilor, va propunem si pe urmatoarele:
- culoarea gri este simbolul neutralităţii, nefiind nici alb, nici negru (spre exemplu, nu exprimă nici o stare de tensiune, nici o stare de relaxare, fiind ceva şi nimic din amândouă). Astfel, culoarea gri poate fi tradusă prin noţiunea de neimplicare ori ca o mascare a interesului pentru un anumit lucru;
- albastrul sugerează calmul, unitatea şi repaosul.Se presupune că privitul la o culoare albastră are rolul de a relaxa sistemul nervos (de altfel, propria experienţă vă spune că atunci cand priviţi valurile oceanului ori întinderea cerului albastru acest lucru este foarte posibil sa se întample).El mai poate fi văzut ca o „profunzime a sentimentelor”, desemnand aspecte ca grija şi afecţiunea
- verdele este asociat adesea cu natura, cu creşterea , cu „tensiunea elastică” ce determină nevoia de îmbunătăţire a ceva ce face parte din viata noastră. De asemenea, el evidenţiază fermitate, constanţă şi persistenţă, nevoia/dorinţa de posesie/dominare reliefată şi printr-un nivel înalt al stimei de sine. Metaforic fiind văzut ca „elasticitate a dorintei”, verdele indică şi un nivel crescut al dorinţei de autoîmbunătăţire;
- roşu simbolizează „forta dorinţei” definind activismul persoanei, vitalitatea acesteia determinand o latură agresiv-ofensivă, competitivitate şi operativitate. Asociată cu presiunea sangelui, această culoare exprimă, de asemenea, aspectele afective ale dorinţei, excitabilitate, dominatie şi sexualitate;
- dacă roşul stimulează, galbenul este văzut mai degrabă ca un simbol al inspiraţiei, concretizat prin spontaneitatea/originalitatea persoanei. El defineşte, în acelaşi timp, un sentiment al fericirii persoanei guvernate şi de o lipsă a inhibiţiei, evidenţiind dorinta de schimbare, centrarea pe investigaţie şi productivitate;
- cafeniu/maro- văzut ca un amestec de roşu şi galben are ceva din fiecare- reprezintă rădăcinile persoanei, securitatea căminului şi a familiei acesteia. Centrat pe corp, el semnifică nevoia de confort (unele studii indică faptul că era culoarea preferată după cel de-al doilea război mondial- şi putem înţelege de ce , oamenii îşi pierduseră familiile şi locuinţele şi nevoia de stabilitate în viaţa fiecaruia devenise primordială pentru multe dintre persoane);
- culoarea violet este tot o combinaţie (între roşu şi albastru) şi de aceea combină simbolul impulsivităţii şi competitivităţii roşului cu sentimentul predării gentile indus de albastru. Culoarea este văzută ca avand un suport mistic, privind înţelegerea sensibilă şi intuitivă a lucrurilor dincolo de suportul lor evident/real (unele studii arată că această culoare tinde să fie preferată de peste 75% dintre preadolescenti). Cateodată preferinţa pentru violet poate însemna un anumit nivel de insecuritate ori vulnerabilitate, evidentiat deseori prin creşterea nevoii de a primi aprobarea celor din jur la actiunile pe care persoana le întreprinde;
- negrul fiind o negare a însesi ideii de culoare, defineşte o reprezentare a „nimicului” a extincţiei şi renunţării, persoana respectivă simţindu-se „fără noroc”; uneori preferinţa pentru culoarea neagră evidenţiază şi un act de rebeliune împotriva sorţii potrivnice. Această perspectivă este dată de faptul că este văzut ca un negativism al culorii (vezi, spre exemplu, superstiţiile legate de lucrurile negre- cum ar fi pisica neagra care îţi intersectează drumul), dar în alt unghi de vedere negrul poate să fie privit ca un consolidator al tuturor culorilor ( pe care le are ori nu le are înlăuntrul său).
oricare ar fi culorile la moda in acest moment, va dorim o toamna frumoasa si imbelsugata!

vineri, 31 octombrie 2008

miriapodul si bufnita


Un miriapod a consultat o bufnita in legatura cu durerea de picioare pe care o simtea.
- ai prea multe picioare! i-a spus bufnita.
Daca te-ai transforma intr-un soarece, ai ramane doar cu patru picioare, si astfel 95% din dureri ar disparea.
- Buna idee! Acum spune-mi cum sa ma transform intr-un soarece.
- Nu ma mai bate la cap! Eu nu ma ocup cu detaliile legate de implementare, ci doar cu politicele generale.

joi, 30 octombrie 2008

cele doua jumatati ale vietii


Un mullah, fericit proprietar al unei barci, il invita pe inavatatorul satului la o excursie pe Marea Caspica.Invatatorul se tolani sub baldachin si il intreba pe mullah:"Ce fel de vreme crezi ca vom avea astazi?" Mullahul cerceta directia vantului, se uita la soare, isi increti sprincenele si raspunse: "daca ma intrebi pe mine, vor fi furtuna". Ingrozit de raspuns, invatatorul se tramba si il critica:"Mullahule, nu ai invatat niciodata gramatica? Nu se spune "vor fi", ci "va fi" ". Mullahul nu raspunse la aceasta mustrare decat ridicand din umeri. "Ce-mi pasa mie de gramatica?" il intreba. Invatatorul nu mai stia ce sa faca. "nu stii garamatica. Asta inseamna ca jumatate din viata ta e pe apa sambetei". Asa cum prezisese mullahul, nori intunecati se desfasurau la orizont, un vant puternic biciuia valurile si barca se legana incoace si incolo ca o coaja de nuca.Valurile umpleau barca cu munti de apa. Atunci mullahul il intreba pe invatator: " ai invatat vreodata sa inoti?" Invatatorul raspunse: "Nu. De ce as invata sa inot?"Zambind pana la urechi, mullahul raspunse: " Pai, in acest caz, toata viata ta e pe apa sambetei, pentru ca barca noastra se va scufunda in orice moment."

miercuri, 29 octombrie 2008

Despre relatii - papa si artrita

Betivul satului s-a indreptat clatinandu-se catre preot, tinand in mana un ziar si l-a salutat politicos. Enervat, preotul nici nu i-a raspuns la salut, caci omul era deja usor ametit.
- Scuza-ma, parinte, i-a raspuns omul, care nu venise degeaba la preot. Ai putea sa-mi spui ce anume cauzeaza artrita?
Dar preotul a refuzat sa ii raspunda la intrebare. Vazand ca omul insista, preotul s-a intors catre el si i-a strigat:
- Bautura cauzeaza artrita, sa stii! Jocurile de noroc cauzeaza artrita! Desfraul cauzeaza artrita ...
Abia apoi, intr-un tarziu, si-a adus aminte sa spuna:
- Dar de ce-mi pui aceasta intrebare?
- Pai, am citit in ziar ca papa e bolnav de artrita!

... si sa nu mai reactionam in functie de ceea ce presupunem ca a raspuns celalalt...

luni, 27 octombrie 2008

Cineas si regele Pirus

Cineas a venit odata la prietenul sau, regele Pirus din Epirus, si i-a spus:
- Dupa ce vei cuceri Roma, ce vei face in continoare, maria ta?
Pirus i-a raspuns:
- Pai, Sicilia este foarte aproape si va fi usor de cucerit.
- Si dupa ce vei cuceri Sicilia?
- De acolo voi trece in Africa si voi cuceri Cartagina.
- Si dupa Cartagina?
- Va veni randul Greciei.
- Si, daca-mi permiti sa-ti pun aceasta intrebare: Ce vei face dupa ce vei face toate aceste cuceriri?
- Atunci ne vom putea relaxa fiecare bucurandu-ne unul de prezenta celuilalt.
- Dar de ce nu putem face acest lucru chiar acum?

Cei saraci sunt convinsi ca nu vor putea face acest lucru decat dupa ce se vor imbogati.
Cei bogati sunt convinsi ca nu vor putea fi fericiti decat dupa ce vor scapa de ulcerul care ii macina din cauza grijilor.

luni, 20 octombrie 2008

Povestea maestrului si a discipolului


A fost odata, in India, intr-o regiune aproape de Tibet, un maestru si elevul sau.
Atunci cand maestrul si discipolul au dezbatut conditiile practice ale formarii, maestrul a inceput predarea. Ii spuse elevului sau:
- Trebuie sa fii puternic. Afla cine esti.
Elevul a plecat sa afle forta si, peste un an, s-a intors la maestrul lui,
spunandu-i:
- Sunt puternic.
Pentru a-si arata forta, a luat o piatra, pe care nu putea sa o miste cu un an inainte, o ridica deasupra capului si o sfarama in mii si mii de bucati.
- Foarte bine, ii zise maestrul, acum esti puternic.
Mai departe, trebuie sa fii inteligent, mergi sa cauti cine esti tu.
Discipolul a plecat sa caute inteligenta si s-a intors dupa trei ani la maestrul lui spunandu-i:
- Sunt inteligent.
Maestru i-a dat o carte foarte groasa.
- Sa te intorci sa imi vorbesti despre acest text peste trei ore.
Cand au trecut cele trei ore, maestrul si elevul au vorbit despre carte, de la egal la egal, pana la rasaritul soarelui. Atunci, maestrul i-a spus:
- Trebuie sa fii sensibil. Afla cine esti.

Elevul a plecat si a lipsit timp de 10 ani.
La intoarcere i-a aratat maestrului toata sensibilitatea lui.
- Foarte bine, ii zise maestrul, esti puternic, inteligent, sensibil, trebuie, de asemenea, sa fii si riguros ...
Elevul il intrerupse si ii spuse:
- Sunt, Sunt.
- Atunci nu mai am ce sa te invat, ii raspunse maestrul. Du-te, drumul tau iti apartine.

Anthony de Mello

duminică, 19 octombrie 2008

Lupul si oile (poveste armeana)


"Era odata un lup care facea mari pagube la turmele de oi si semana teroare in sate. Dupa o vreme, nu se stie de ce, a fost cuprins de remuscari si regrete; astfel s-a hotarat sa se schimbe si sa nu mai manance oi. Pentru a se tine de promisiune, el cauta un preot si ceru sa faca pentru el o slujba pentru iertarea pacatelor.
Preotul incepu slujba; lupul era si el de fata plangand si rugandu-se. Slujba a durat foarte mult timp. Lupul mancase foarte multe dintre oile preotului si acesta se ruga cu ardoare ca lupul sa se fi schimbat intr-adevar. Deodata lupul, arunca o privire pe fereastra, vazu oile care se pregateau sa intre in staul. Nu se mai putu tine locului, dar preotul nu-si terminase rugaciunile.
- In sfarsit, lupul nu se mai putu stapani si striga:
- Sa terminam mai repede, parinte, in curand toate oile vor intra in staul si eu nu voi mai avea nimic la cina!"

Este o poveste foarte savuroasa pentru ca descrie admirabil omul:
omul este gata de orice sacrificiu, dar cand este vorba de cina lui, asta este cu totul altceva ...

P.D. Uspensky - Fragmente dintr-o invatatura necunoscuta

joi, 16 octombrie 2008

Preotul si Ionel

Preotul: Ionel, la voi in familie se spune rugaciunea inainte de masa?
Ionel: Nu, mama face mancare foarte buna.

miercuri, 15 octombrie 2008

tigrul si harciogul



Toata lumea stie ca tigrul este un animal crud si lacom, dar si foarte ingamfat. De aceea, de multe ori el se poarta prosteste.
Astfel, intr-o zi, pe cand se plimba pe culmea unui munte, vazu deodata trecandu-i prin fata un harciog. Tigrul ii striga, in gluma:
- Hei, harciogule!
- Ce s-a intamplat? intreba hirciogul.
Tigrul il imita, raspunzandu-i prin hohote de ras:
- Auzi! ce s-a intamplat! Uita-te la tine. Nu te vezi cum arati? Si un ghemotoc e mai mare decat tine. Cum de nu ti-e rusine si indraznesti sa-ti arati chipul in lumina razelor soarelui?
Harciogul cel mic intelese ca este bataia de joc a tigrului si se hotari sa se masoare cu el.
- Cum? Razi de mine ca sunt mic?
Hohotind, tigrul il intreba:
- Te crezi chiar asa de mare?
- Asa mic cum ma vezi, Maria ta, toti stau in genunchi in fata mea.
Tigrul hohoti si mai tare.
- Nu mai spune! In genunchi in fata ta? Dupa ce esti asa de mic, mai esti si un mare mincinos?
-Nu ma crezi? spuse hirciogul. Uite, vezi taranii muncind pe ogor? Am sa-ti arat cum vor sta in genunchi in fata mea.
- Hai s-o vad si pe asta!
Hirciogul disparu repede pe ogor si se apropie de tarani. Acestia, vazandu-l, se aplecara de mai multe ori, doar-doar l-or prinde. De unde statea tigrul, oamenii pareau ca fac matanii si ingenuncheaza rand pe rand in fata hirciogului.
Dupa aceasta isprava, hirciogul se intoarse linga tigru.
-Ai vazut, Maria ta? Credeai ca ma laud!
-Ei, mare lucru...
-Atunci, poate poftesti sa faci si Maria ta la fel!
-Bine, zise tigrul. Doar n-oi fi eu mai prejos decat un pipernicit.
Si porni hotarat spre tarani. Acestia, vazandu-l venind, pusera mana care pe ce avea: hirlete, coase, sape si unde incepura sa-l fugareasca in toate directiile, lovindu-l care mai de care, incat bietul tigru abia scapa cu viata. plin de vanatai, se intoarse amarat linga hirciog.
- Ei, cum a fost? Au ingenuncheat oamenii in fata Mariei tale?
Tigrul nu-i raspunse nimic si pleca.
De atunci se spune ca tigrul se fereste de hirciog, fiindu-i tare rusine.

joi, 9 octombrie 2008

Taurul furios


Intr-o zi insorita de vara, Juan si Gabriela sa plimbau pe o pajiste din Spania, cand Gabriela intoarse capul alertata de zgomotul ce se auzea din ce in ce mai tare, vazu un taur furios alergand spre ei:
Gabriela: Juan spune repede o rugaciune caci nu mai avem scapare un taur ne ataca,
Juan: Dar nu stiu nici o rugaciune,
Gabriela: Spune repede o rugaciune cum o fi ea caci taurul se apropie de noi,
Juan: Bine atunci. Am sa spun rugaciunea care o spune tata inainte de masa.

MULTUMIM DOAMNE PENTRU CEEA CE NE DAI...

Dupa o poveste de Anthony de Mello.

marți, 7 octombrie 2008

Curajosii pompieri


Intr-un sat luase foc biserica, era asa un foc mare ca nici nu te puteai apropia la 50 de metri. Locuitorii satului disperati au chemat pompierii de la judet, acestia odata ajunsi au oprit masina la 50 de metri de incendiu si s-au apucat de treaba, nici un rezultat, in disperarea lor localnicii au zis sa cheme si pompierii din sat.
Acestia au luat la cunostinta de solicitare s-au suit in singura masina cu care erau dotati, o masina veche si rablagita, si au pornit spre locul incendiului. Odata ajunsi acestia au oprit la 10 metri de incendiu, au intrat cu totii in dispozitiv, si dupa o lupta pe viata si pe moarte cu flacarile au reusit sa stanga focul.
Odata stins incendiul si toata lumea era fericita caci si-au scapat gospodariile de o posibila nenorocire daca s-ar fi extins focul, seful pompierilor de la judet a hotarat sa inmaneze un cec in valoare de 50.000 euro pompierilor din sat, in felul asta rasplatind curajul lor.
La intrebarea adresata de ziaristi: Ce vor face cu banii? seful pompierilor din sat a raspuns - In primul rand doresc sa duc masina asta in service sa-i repar franele.

dupa o povestire de Anthony de Mello

cunoaste-te pe tine insuti

Cunoaste-te pe tine insuti - si vei cunoaste Universul si Zeii
Inscriptie din templul de la Delfi

Psihologul Howard Gardner a spus "multi dintre cei care au IQ de 160 lucreaza pentru cei cu un IQ de 100, in cazul in care cei dintai au o slaba inteligenta interpersonala, iar a celor din urma este ridicata. In lumea reala, nu exista o inteligenta mai importanta decat cea interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce slujba sa-ti iei s.a.m.d. Trebuie sa ne formam copiii la nivelul inteligentelor personale inca din scoli".
Inteligenta interpersonala este capacitatea de a-i intelege pe ceilalti: ce anume ii motiveaza, cum lucreaza, cum se poate coopera cu ei. Agentii de vanzari, politicienii, profesorii, medicii de clinica si liderii religiosi cu o influenta clara, cel mai adesea sunt indivizi cu un grad ridicat de inteligenta interpersonala. Inteligenta intrapersonala... este o capacitate corelata, orientata spre interior. Este acea capacitate de a forma un model plin de acuratete si de veridicitate a sinelui si de a fi in stare sa folosesti acest model pentru a actiona eficient in viata.
O veche poveste japoneza vorbeste despre un razboinic samurai care l-a provocat pe un maiestru Zen sa-i explice ce inseamna rai si iad. Calugarul insa i-a raspuns cu dispret: "Esti un mocofan - nu are rost sa-mi pierd vremea cu unul ca tine!"
Simtindu-se ofensat, samuraiul s-a infuriat cumplit, a scos sabia din teaca si a zbierat: "Te-as putea omori pentru obraznicia asta".
"Acesta este iadul", a raspuns calm calugarul. Uluit sa constate realitatea in spusele maestrului care-si indreptase atentia asupra maniei ce-l cuprinsese, samuraiul s-a linistit, si-a bagat sabia in teaca, a facut o plecaciune si i-a multumit calugarului ca l-a luminat.
"Iar acesta este raiul" a raspuns calugarul.
Constientizarea brusca de catre samurai a starii agitate in care se afla ilustreaza diferenta covarsitoare intre a fi cuprins de un sentiment si a deveni constient ca poti fi inghitit de el.
Viata emotionala este mai bogata pentru cei care observa mai multe. Sporirea sensibilitatii emotionale are drept consecinta faptul ca la cea mai mica provocare se dezlantuie adevarate furtuni emotionale, o admosfera de rai sau de iad, in vreme ce la ceilalti de la extrema opusa, abia de simt ceva chiar si in cele mai cumplite imprejurari. De exemplu s-a aflat despre un student care intr-o seara constata ca in camin a izbucnit un incediu. El merge la un extinctor si stinge focul. Nimic neobisnuit - in afara de faptul ca in drum spre extinctor si inapoi el merge normal si nu alearga. Motivul? Nu a simtit ca ar fi vreo urgenta.
Prin contrast se da exemplul unei persoane care pierzandu-si pixul preferat, a fost distrusa zile intregi.
Inteligenta emotionala este capacitatea persoanei de a fi in stare sa se motiveze si sa persevereze in fata frustrarilor; de a-si stapani impulsurile si de a amana satisfactiile; de a-si regla starile de spirit si de a impiedica necazurile sa-i intunece gandirea; de a fi staruitor si de a spera.
Studii asupra fostilor studenti la universitati de prestigiu si ajunsi la varsta matura au constatat ca aceia care avusesera cele mai bune rezultate la testele de la facultate nu au reusit cel mai bine si in viata, comparativ cu colegii lor cu rezultate mai slabe, mai ales cand a fost vorba de salariu, de productivitate sau de statutul lor in domeniul respectiv. Nu au avut nici cele mai mari satisfactii in viata si nici cele mai fericite relatii cu familia, cu prietenii sau in dragoste.